Fericirea…
E ca si cum ai savura trei cuie cu cinci prieteni sparti. E ca si cum ai sparge vena cu o siringa de 2.5 ml cu doar un 0.5. Fericirea e ca si cum ti-ai da un plic de special cu prietenii tai si ai imparti o sticla de bere, una de coniac si una de vin. E acelasi sentiment cand inchizi lumina si te intinzi in pat ascultand un dubstep ce iti ruineaza creierul.
Dar fara prietenii tai, ce par a fi opusi total fata de tine si cu o prietena exact cum ti-o doresti tu, de la cel mai mic detaliu ( blonda ) si cel mai fin ( simpatica ) pana la cel mai mare detaliu … faptul ca tii la ea. Fara o gluma proasta, fara un tovaras mort, fara un cretin care sa te enerveze, fara o tigara aprinsa, fara o cafea cu mult zahar de dimineata, nu ar fi fericirea.
Tristetea…
Fara un strop, sau o sticla de Anker de tristete nu ar fi fericirea. Fara un intuneric sumbru, care te indeamna dubios la curiozitate, fara o comoara pe care sa o cauti, fara o halba rece la pranz in Papillon totul ar fi trist. Fara o plimbare cu un carucior din kaufland furat, fara un Oscar dormind in baia lu` Cris, fara un Laizar care sa faca pe seful de la cat de mort e psihic, fara o melodie care sa-ti imbine tripul totul ar fi trist. Fericirea fara tristete si melancolie ar fi pana si ea trista.
Un cui, un ml, o liniuta… ar fi triste fara ei.
Totul consta in ea si ei…
si fericirea …
si tristetea. 
ai talent ascuns Oscar
)